Visul american şi somnul românesc

Sorin Tudor

Duminică, 17 Mai 2009

Americanii numesc tinerii nascuţi între 1978 şi 2000 „The Millennial Generation". O parte dintre aceşti tineri au mers pentru prima dată la vot în alegerile din noiembrie. Şi au votat, într-o proporţie covârşitoare, cu Obama.

În 2020, „The Millennial Generation" va reprezenta 40% din electoratul din SUA. Suficient pentru ca americanii să încerce să vadă de pe acum pe mâinile cui le va încape viitorul. În data de 13 mai, Center for American Progress dădea publicităţii un sondaj privind tinerii americani. În data de 14 mai, Ministerul Tineretului dădea publicităţii un sondaj privind tinerii din România.

Între cele două sondaje există destule asemănări: 77% dintre tinerii români cred că statul trebuie să le acorde locuri de muncă şi şansa promovării profesionale - 60% dintre tinerii americani cred că guvernul trebuie să se implice mai mult în economie, în folosul omului de rând; 62% dintre tinerii români spun că, pentru ei, primordial este succesul, iar 38% îşi fac griji din cauza şomajului - 48% dintre tinerii americani spun libertatea implică existenţa unor oportunităţi economice şi a unor măsuri minime de securitate socială.

Deosebirile evidenţiate de sondaje sunt însă esenţiale: cei mai mulţi tineri americani spun că „oportunitatea" este principala valoarea politică pe care o preţuiesc – cei mai mulţi tineri români spun cred că principala „valoare" a politicii noastre este corupţia; cei mai mulţi dintre tinerii americani cred că guvernul ar trebui să facă mai mult pentru binele public – cei mai mulţi dintre tinerii români nu se simt ajutaţi de nicio instituţie a statului şi cred că ajutorul le poate veni de la persoanele apropiate sau de la Gigi Becali... Şi, mai ales: în timp ce 77% dintre tinerii americani cred că vor ajunge să-şi realizeze Visul American, 36% dintre tinerii români doresc să emigreze.

În ţara în care fiecare politician se simte dator să se prezinte electoratului drept „Obama al României", între visul american şi somnul naţiunii este o distanţă lungă. Lungă cât un coşmar.